Armenia, prima tara din lume care a adoptat crestinismul, este un loc unde Muntele Ararat nu este doar un simbol national, ci un munte sacru, pentru ca aici se spune ca a poposit Arca lui Noe. Este tara in care sahul se studiaza la scoala, patria celebrului brandy armenesc si a caiselor parfumate.
O natiune cu o istorie tragica, Armenia isi transforma inca durerea in muzica, prin sunetul melancolic al duduk-ului, un instrument de suflat din lemn de cais cu care Djivan Gasparyan a fost nominalizat la Premiile Grammy pentru „Cel mai bun album de muzica traditionala mondiala”.
Vioara, de asemenea, ocupa un loc important in Armenia, avand un rol esential atat in muzica populara traditionala, cat si in cea clasica, fiind adanc inradacinata in identitatea nationala. Pe Samvel Yervinyan, unul dintre cei mai apreciati violonisti armeni si o prezenta remarcabila pe scenele internationale, am avut onoarea sa il ascult la Bucuresti, in concertul sustinut alaturi de orchestra lui Yanni.
Sub umbra Araratului se afla capitala sa, Erevan, unul dintre cele mai vechi orase locuite continuu din lume, care astazi straluceste modern.
Erevan, sufletul Armeniei
La doar doua ore de zbor se afla Erevan, orasul care adaposteste doua milioane de suflete armene, din cele trei milioane care au ramas ori s-au intors aici, dupa ce Armenia a fost redusa la o zecime din teritoriul, si dupa tragedia prin care a trecut. Desi nu se vorbeste prea mult despre ea, probabil ati auzit de genocidul armean…
Capitala Armeniei m-a derutat. Este un oras in care multe urme ale trecutului antic par sa fi fost estompate de abundenta cladirilor moderne, dar care pastreaza totusi un respect profund fata de istorie.
M-am plimbat prin cartiere cu blocuri vechi si urme comuniste, ale caror balcoane pareau gata sa se prabuseasca, pana am trecut printr-un dalan (arcada armeana) din Piata Republicii si am patruns intr-o lume cu totul diferita, plina de contraste ciudate si minunate. Bulevarde largi, pline de masini de lux amestecate cu Lada-uri vechi, cladiri elegante, imbracate in piatra vulcanica numita tofa, se imbina cu pandok-urile traditionale, care servesc Lavash, painea traditionala inclusa in Patrimoniul Mondial UNESCO, Khorovats (carne la gratar), Konyak (cognac) si Oghee (vodca cu fructe), iar muzica traditionala rasuna printre localnicii care iau masa aici.
In acelasi timp, barurile in stil european ofera ocazia perfecta de a savura un french press in timp ce asculti La Bohème a lui Charles Aznavour, bineinteles de origine armeana, sau de a te bucura de un London Pride ori un Guinness la draught, acompaniate de muzica lui The Beatles, sau de cocktailuri in timp ce te lasi purtat de ritmurile jazz-ului live.
Muzica stradala pluteste printre localnici, care se plimba seara pe pietonala Abovyan,numita dupa cel considerat parintele noii literaturi si limbii armenesti, sau stau la coada pentru o cafea, chiar si la miezul noptii. Prezenta politiei este vizibila precum rar am mai intalnit, iar numeroasele reguli privind consumul de alcool si fumatul contribuie la atmosfera ordonata si curata a orasului.
Arta in Erevan ocupa un loc de cinste. Unul dintre cele mai frumoase locuri pe care l-am vizitat este Complexul Cascade, o parte cu adevarat deosebita a orasului, unde m-am bucurat de arta si viata urbana in acelasi loc.Este, de fapt, o structura in forma de scara, cu 572 de trepte, care leaga partea centrala a orasului cu zonele superioare ale Parcului Victoriei, Arabkir si Kanaker-Zeytun. De-a lungul scarii, sunt gradini terasate si numeroase opere de arta, deoarece complexul gazduieste si Centrul de Arte Cafesjian. De sus, orasul se intindea sub ochii mei ca un tablou in ceata, dar chiar si asa privelistea era minunata. In zilele senine, Muntele Ararat se zareste de aici.
In apropiere, Opera si Muzeul Charles Aznavour adauga orasului un aer cultural si elegant.
In general, Erevan-ul este un oras plin de muzee, care acopera o gama larga de subiecte, de la istorie si arta, pana la patrimoniu militar. Printre cele mai importante se numara Muzeul-Institutul Genocidului Armean si Matenadaran, unde sunt pastrate manuscrise antice de o valoare inestimabila. Alte muzee remarcabile sunt Muzeul de Istorie al Armeniei, Muzeul Erebuni, care ofera o calatorie fascinanta in trecutul antic al orasului, sau Muzeul Ararat, un loc frumos pentru a te familiariza cu coniacul preferat al lui Churchill.
Centrul orasului este infrumusetat si de cele trei piete: Republicii, Libertatii si Shahumian, cea mai frumoasa fiind, in opinia mea, Piata Republicii.
Pe cuvant, Erevan-ul este bogat in tot si in toate. Este frumos, elegant si totodata cu un aer retro care ii da personalitate aparte. 🙂
O zi in frumoasa Armenia
Armenia se afla de mult timp pe bucketlist-ul meu si, desi nu este foarte departe de Romania, nu era chiar usor de ajuns. Mi-ar fi placut sa vin atunci cand am vizitat Georgia, insa timpul era limitat si nu voiam sa o descopar doar pe fuga. Tocmai de aceea ma bucur enorm ca Wizz Air a facut totul mai simplu acum, cu zbor direct catre Erevan. Fiind totusi o destinatie noua pentru mine, curiozitatea e mare si imi doresc sa descopar cat mai mult din frumusetea ei, asa ca am ales sa fac un tur de o zi prin Armenia.
Prima oprire a fost la Manastirea Khor Virap, situata in apropierea granitei dintre Turcia si Armenia, cu privelisti spectaculoase asupra Muntelui Ararat.
Desi se afla in afara granitelor Armeniei moderne, ramane principalul simbol national al tarii si, fiind locul de odihna al Arcei lui Noe, a fost si continua sa fie considerat sacru de catre armeni, fiind recunoscut, prin urmare, ca un munte biblic.
El apare frecvent in literatura si arta armeana si este o icoana a iredentismului armean. Muntele este reprezentat pe stema Armeniei, alaturi de Arca lui Noe.
Aici mi-am dorit cel mai mult sa ajung, insa nu stiam ca, in noiembrie, tara este adesea invaluita in ceata din cauza diferentelor mari de temperatura dintre zi si noapte, ceea ce reduce vizibilitatea. Chiar si asa, locul ramane incarcat de energie, iar Muntele Ararat se intrezareste ca o pictura, alb pe alb, in departare.
Azat Reservoir a fost a doua noastra oprire, iar acum vreau sa povestesc putin despre acest loc. Ararat este cea mai populata regiune din Armenia, dar si cea mai importanta din punct de vedere agricol. Am fost surprinsa sa descopar acest lucru, mai ales ca peisajul pare destul de arid din cauza climei uscate. Problema a fost insa rezolvata prin Azat Reservoir, alimentat de raul Azat, ale carui ape sunt folosite pentru irigatii. Rezervorul este mai frumos de vazut vara, cand este plin cu apa. Toamna, abia se zareste prin ceata, iar iarna ingheata, transformandu-se intr-un fel de patinoar natural.
Garni este un templu greco-roman, situat in regiunea Kotayk din Armenia, este probabil cea mai emblematica constructie a Armeniei precrestine. Unicul templu pagan conservat in tara, el fascineaza prin frumusetea sa remarcabila si prin valoarea sa istorica si culturala inestimabila. Bineinteles, acesta se afla pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO.
Sub complex se afla canionul raului Azat, iar pe malul drept al acestuia se gaseste “Simfonia pietrelor” sau „Orga de bazalt”, o minune naturala, formata coloane de bazalt hexagonale si pentagonale, unele inalte de pana la 50 de metri, formate prin racirea lenta a lavei vulcanice.
Pe mine m-a fascinat prin maretia si frumusetea sa unica. Este ceva ce nu am mai vazut pana acum.
Manastirea Geghard este intr-adevar un simbol profund al crestinismului armean si unul dintre cele mai impresionante ansambluri monastice, fiind pe jumatate sapata in stanca, iar cealalta jumatate construita. Importantta ei nu este data doar de vechimea si arhitectura remarcabila, ci si de legatura stransa cu inceputurile crestinismului in Armenia. Datorita valorii sale istorice, culturale si spirituale, atat Manastirea Geghard, cat si valea raului Azat au fost incluse in Patrimoniul Mondial UNESCO.
Ce nu am specificat este ca Armenia este pe jumatate verde si pe jumatate aurie. Noi am ales sa ne bucuram de partea ei aurie, cu o decoratie naturala mai deosebita si o atmosfera calda. In acest cadru, obiectivele par si mai impunatoare, ca si cum ar fi crescute organic din stanca si din istoria locului, mai ales ca sunt construite din roca vulcanica si bazalt.
Si aici s-a incheiat plimbarea de o zi prin frumoasa Armenie, care mi-a placut enorm. Grupul a fost foarte fain si divers: 6 romani, 6 rusi, un italian, un ucrainean, o iraniana, un indian, si doi frati din Kuweit, cu care ne-am imprietenit imediat. Ghidul nostru s-a implicat, ne-a unit ca grup si ne-a oferit multe informatii.
Day trip-ul prin frumoasa Armenia l-am rezervat prin GetYourGuide -> Armenia: Khor Virap, Garni, Geghard, Syphony si Arcul Charents
Ce am mancat in Armenia?
Bucataria armeneasca este o calatorie a simturilor, unde fiecare masa devine o experienta unica, un moment in care istoria, cultura si pasiunea pentru mancare se intalnesc pe farfurie. Din ingrediente simple precum cereale, legume, carne si lactate, creeaza preparate pline de gust.
Incep cu Lavash, painea traditionala armeneasca, inclusa pe lista Patrimoniul UNESCO, apreciata mai mult pentru povestea sa decat pentru gust. Este o lipie dietetica, foarte subtire, facuta din apa, faina si sare, coapta doar cateva secunde in cuptoare speciale. Se poate pastra luni intregi la intuneric, iar apoi, udata usor cu apa, devine din nou proaspata, ca si cum ar fi abia scoasa din cuptor. Face parte din cultura femeilor, fiind pregatita traditional in grup, ca un ritual. Si la nunti Lavash-ul face parte din ritualuri, fiind servit cu miere, ca simbol al belsugului si al vietii dulci. Armenii mi-au spus ca Lavash-ul este considerat si vindecator. Cei mai batrani sau mai bolnavi din familie sunt primii care mananca Lavash, ca un gest de grija si respect, iar traditia spune ca astfel se fac bine. 🙂
Am vazut cu ochii mei cum se face Lavash-ul. Am modelat coca cu facaletul si am simtit cat e de muncit la acest proces. Am aflat atunci ca nu orice femeie poate sa il coaca, pentru ca temperatura din cuptor este extrem de mare, iar munca necesita multa experienta si rezistenta.
Am incercat Lavash-ul rotit cu verdeturi precum macris, busuioc salbatic, rozmarin, arpagic proaspat si branza. A fost o gustare foarte sanatoasa si gustoasa, si mi-a placut tare mult, doar ca nu am reusit sa-l rotesc corect. Cred ca aici este nevoie de o tehnica.
Harissa, mancarea nationala a Armeniei, este un preparat de culoare deschisa, asemanator terciului, preparat din grau si carne. Gatirea dureaza ore intregi, pana cand ingredientele se transforma intr-o textura cremoasa. La final, putin unt topit se toarna deasupra.
Eu am incercat varianta cu pui si, ca gust, seamana leit cu ciulama de pui. 🙂
Ca antreuri, am luat un Salad Set cu tabbouleh, salata de fasole rosie, tartina cu pui si prune uscate, hummus, moutabbal, si salata de macris, Ajapsandali (zacusca), Nigvziani Badrijani (rulouri de vinete prajite, umplute cu nuci, usturoi si ierburi proaspete), si un alt set cu peste marinat si icre de somon.
Au si multe ciorbe delicioase, iar eu am incercat Solyanka in varianta cu carne. La felul doi, Khorovats, celebrul gratar armean, din carne de pui, curcan, porc, vita, miel si organe, precum si peste proaspat din lacul Savan.
La capitolul bauturi, cafeaua se bea la orice ora din zi. La pranz, majoritatea aleg sa savureze un tan, o bautura traditionala armeana preparata dintr-un iaurt local numit matsun. Are un gust usor acrisor si sarat, fiind aromatizata cu menta si un strop de lime.
Seara, preferatele sunt konyak (cognacul) si oghee (vodca cu fructe). Am incercat si noi cateva tipuri de cognac armenesc, iar toate au fost excelente, au spus „les connoisseurs” (baietii).
Impartasesc cateva locuri din Erevan care m-au impresionat cu adevarat: Ararat Tavern, pentru mese delicioase, si Beatles Pub Yerevan, pentru bere si distractie.
Շնորհակալություն, Armenia! Ai fost o experienta dincolo de orice cuvinte, plina de vise vechi, modernitate si ospitalitate. Oricat de mult as scrie sau te-as descrie, nu as putea reda cat de bine m-am simtit aici, alaturi de familia mea, si cred ca asta e tot ce conteaza cu adevarat.
Recunosc, mi-ar placea sa ma intorc candva.
Travel Tips – Armenia ♡
- Am zburat cu Wizz Air pe ruta Bucuresti OTP – Zvartnots Airport la un pret de 45 de euro de persoana (cu wizz discount si fara bagaj);
- Mi-am luat cartela sim locala de la Viva Armenia, 2500 AMD ~ 29 Lei;
- Transferul de la aeroport catre centrul Yerevan-ului se poate face cu autobuzul 100 (500 AMD ~ 5,85 lei de persoana) sau cu Bus Express 201 (1000 AMD ~ 10 lei de persoana). Alternativ, se poate folosi Yandex (~20 lei), dar mare atentie: aplicatia Yandex trebuie activata din tara, cu numar de telefon si cod de activare. Se mai poate ajunge cu taxiul sau prin transfer organizat de la cazare;
Noi am mers cu autobuzul la dus. Plata se poate efectua direct în autobuz cu cardul sau, alternativ, biletele pot fi achiziționate online de pe https://transport.yerevan.am/. La intoarcere, am folosit Yandex, care circula fara probleme 24 de ore din 24.
- Moneda nationala a Armeniei este Dramul armean/AMD, iar conversia este foarte simpla: 100 AMD ~ 1,1 RON.
Sfatul meu este sa nu va faceti griji sa schimbati bani imediat ce ajungeti in aeroport, pentru ca evident, cursul de schimb este mai bun in oras. In plus, puteti plati aproape oriunde si cu cardul.
Happy travels! R.
WHERE TO NEXT?