Am descoperit Procida in acea perioada in care ma pierdeam cu mare placere in emisiunile lui Jamie Oliver, cand calatorea prin Italia, adunand povesti si arome pentru a le aduce in bucataria sa.
Si fara sa stau pe ganduri, mi-am spus ca trebuie sa ajung acolo.


Procida mi s-a parut discreta, intima… un loc pentru sufletul meu. Asa cum imi place mie sa aleg locurile, pentru linistea lor, autenticitate si farmecul ascuns care le face mai speciale. Si pentru culori. Asa cum imi place mie sa simt viata, in tonuri vii, care imi umplu inima de emotie si sens.
Si iata-ma pe Marea Tireniana, in drum spre Procida.


Procida, o insula pictata in culori de vis
Am lasat in urma marea agitata si golurile din stomac provocate de valurile ce se spargeau de bord, si am pasit pe insula pictata in culori vii – Procida. Este sora mai mica a faimoaselor Capri si Ischia, insa ramane cea mai discreta si mai putin cunoscuta. Este un colt de lume despre care multi nu au auzit, cu exceptia napoletanilor insisi, chiar daca se afla la doar cativa euro distanta de Napoli.
Procida m-a fascinat din prima clipa, cu casele colorate, cocotate pe stanci, si marea albastra ce se intinde de jur imprejur, dar si cu aerul parfumat cu mirosul proaspat al pestelui. Si singurul sunet care se aude este linistea.
Acum, sincer, cum sa nu te indragostesti de un loc ca acesta?






Am luat-o la pas, fara nicio directie, lasandu-ma purtata de frumusetea satului pescaresc Corricella.
In acelasi timp, imi era foame si pofta de ceva bun si cautam un loc special pentru pranz. Impotriva asteptarilor mele, majoritatea restaurantelor erau inchise. Insa, cu noroc, am dat peste Assafà, un local cu paste excelente.
Am ales Mezzi paccheri cu peste proaspat, la recomandarea chefului, si Gnocchi cu pesto de lamaie si midii, o nebunie de arome care au adus Procida direct in farfuria mea. Mancarea delicioasa, cu gustul sarat al marii, a fost acompaniata de un vin excelent din Ischia, asa cum cerea traditia, dar si vremea de afara, perfecta pentru o astfel de masa savurata afara, in bataia calda a soarelui.


Procida este insula care mi-a furat inima ♡ Asta imi trecea prin minte in timp ce ma indreptam spre cazarea noastra inedita. O casa traditionala superba, cu o curte fermecatoare, plina de copacei incarcati cu lamai si portocale.
Superb, cu adevarat! Parca pasisem pe un alt taram, desprins dintr-o poveste veche, intr-un alt timp, care nu se masoara in ore si zile… un sentiment atat de profund si de necuprins in cuvinte.



Aici mi-am încheiat ziua, cu un pahar de prosecco si o pizza to go, in timp ce scriam la acest articol, pana cand somnul m-a cuprins sub cerul instelat.





A doua zi in Procida a fost la fel de minunata. M-am plimbat cu incantare pe stradutele pietruite, pierzandu-ma printre casutele pictate in nuante de vis. Am urcat si spre Terra Murata. Pe partea dreapta, sunt multe viewpoint-uri care ofera privelisti spectaculoase asupra insulei si a marii care o inconjoara.


Am baut un cappuccino, alaturi de un croissant pufos si cremos, am mancat si Frittelle di pasta, un preparat al street food-ului napoletan, iar la pranz mi-am luat ramas bun de la Procida, urcand pe ferry care urma sa ma duca inapoi la Napoli.





In timp ce ma indepartam de insula, gandurile mele zburau la momentele petrecute acolo…
Si chiar daca am plecat si poate nu o sa ma intorc niciodata, stiu ca o bucatica din inima mea va fi mereu in Procida.
Travel Tips – Procida ♡
- Am zburat cu Wizz Air pe ruta Bucuresti – Napoli Capodichino Airport la un pret de 40 de euro de persoana (cu wizz discount si fara bagaj);
- Transferul de la aeroport catre port se poate face cu autobuzul – Alibus (5 euro de persoana);
- Am plecat cu speed boat catre Procida, pentru a economisi timp si a ajunge mai repede la destinatie. Costul calatoriei este de 23 de euro pentru adulti si 17 euro pentru copii;
- In Procida, am stat intr-o casa traditionala – La TERRAZZA sul GIARDINO;
- Din Procida, am plecat cu ferry. Costul calatoriei este de 12 de euro pentru adulti si gratis pentru copii.
Happy travels! R.